Liderul opoziţiei şi al Partidului comunistilor, Vladimir Voronin s-a plins astazi că puterea ar intenţiona să deschidă dosare penale unui numar de şase parlamentari comunişti. Voronin nu a dat nume, dar agenţiile moldovene de presă scriu ca printre cei care au fost invitaţi la Procuratură s-ar afla şi Mark Tkaciuk, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai lui Voronin. Liderul comuniştilor s-a plins recent la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei că autorităţile din Moldova îngradesc libertatea presei si a criticat modul în care a fost ridicata licenţa postului de televiziune NIT. Valentina Ursu a stat de vorbă cu deputatul Igor Corman, şi el din delegaţia moldoveana la APCE, despre raspunsul primit de Vladimir Voronin.
Europa Liberă: Îl citez pe domnul Voronin, care astăzi în cadrul unei conferinţe de presă a spus cam următoarele: s-a întors de la Strasbourg şi poate să spună cu siguranţă că acele aprecieri pe care le fac deputaţii comunişti la Chişinău la adresa guvernării şi cele pe care le-a auzit din partea demnitarilor europeni sunt identice. ,,Toţi au reacţionat dur la închiderea NIT-ului”, a spus domnul Voronin.
Igor Corman: ,,Eu nu am auzit aici, la Consiliul Europei pe parcursul acestor zile în cadrul Adunării Parlamentare luări de poziţii, care ar sprijini această abordare. Din contra, eu vreau să vă spun că, iată, astăzi a fost înregistrată o declaraţie privind Moldova. Declaraţie care este semnată de circa 90 de membri ai Adunării Parlamentare din peste 25 de ţări, dacă nu greşesc, o declaraţie prin care este sprijinit cursul de reforme democratice din Republica Moldova, inclusiv în domeniul mass media şi se salut toate celelalte lucruri pozitive, cum ar fi alegerea preşedintelui, fac referinţe la Transnistria acolo. Şi nu am observat alte luări de poziţie, care ar veni în sprijinul declaraţiei liderului Partidului Comuniştilor.”
Europa Liberă: Dar Dumneavoastră cum aţi explicat europenilor, de ce a fost retrasă licenţa acestui post de televiziune NIT?
Igor Corman: ,,M-am referit la acest lucru, când am vorbit pe marginea raportului privind libertatea de exprimare în mass media on-line. Şi acolo am expus punctul de vedere, că este decizia unei autorităţi competente, care acţionează în baza legii. Deci, nu este o decizie politică. Şi dacă o anumită forţă politică nu este de acord cu această decizie, sau instituţia respectivă, NIT-ul nu are de cât să o atace în instanţa de judecată. Or, până la urmă noi suntem stat de drept, vrem să fim stat de drept. Sau ce suntem?”
Europa Liberă: Am înţeles că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei s-a arătat interesată să ajute la soluţionarea conflictului transnistrean pe dimensiunea parlamentară. Cum o poate face?
Igor Corman: ,,Acest lucru l-a declarat şi preşedintele Adunării Parlamentare, Mignon, când a fost la Chişinău şi după vizita pe care a avut-o în Transnistria. El a spus că soluţionarea conflictului este o prioritate în activitatea sa pe parcursul a celor doi ani de zile, care au început acum. În acest context, în subcomitetul din cadrul Comitetului pentru afaceri politice şi democraţia, este creat un subcomitet care se numeşte Pentru prevenirea conflictelor; acest subcomitet în continuare se va axa şi pe subiectul transnistrean, astfel încât să fie identificate posibilităţile din partea APCE-ului cum s-ar putea pe dimensiunea parlamentară de adus nişte contribuţii pozitive la soluţionarea acestui conflict.”
Europa Liberă: Dumneavoastră vedeţi aceste contribuţii? Care ar putea fi ele?
Igor Corman: ,,Ceea ce a menţionat şi domnul Mignon şi la deschiderea Adunării Parlamentare, şi anume faptul că acest dialog, care a fost reluat în privinţa conflictului transnistrean, aceste măsuri de încredere care sunt acum consolidate prin diferite proiecte, prin diferite contribuţii, deci ele toate reprezintă un început bun. Aceasta este calea, alta nu există.
Sigur că Adunarea Parlamentară al Consiliului Europei este un for pan-european, care poate să adopte rezoluţii, să vină cu recomandări pentru Consiliul de miniştri. Dar nu este o instituţie care nemijlocit participă la soluţionarea acestui conflict, nu este parte a formatului 5+2. Dar poate să vină cu nişte impulsuri care să creeze aşa un fond pozitiv adiţional la acest proces.”
Europa Liberă: Cât timp îi mai trebuie Republicii Moldova să iasă de sub monitorizarea APCE?
Igor Corman: ,,Aceasta depinde în primul rând de noi. Iată, acest plan de acţiuni, care cu părere de rău cam mult timp a luat pentru definitivarea acestui plan, dar din câte ştiu e în faza finală şi va veni în viitorul cel mai apropiat şi în Parlament. Este bine să avem o foaie de parcurs, ca să ştim foarte exact care sunt aceste domenii, în care noi trebuie să ne îndeplinim obligaţiile. Până la urmă vizitele raportorilor, iată chiar la începutul lunii iunie raportorii iarăşi vor fi la Chişinău, ei vor monitoriza implementarea acestui plan de acţiuni. Şi în dependenţă de rezultatele noastre se va apropia şi ziua când vom ieşi din perioada de monitorizare.”
Europa Liberă: Restanţele sunt reformarea procuraturii? Şi care altele?
Igor Corman: ,,Sunt multe. Şi de multe ori ele se amestecă în cele care fac parte din dialogul nostru cu Bruxelles-ul, când vorbim de integrarea europeană. Până la urmă ele toate reprezintă acelaşi lucru: Moldova trebuie să facă reformele, să vină mai aproape de Europa, să implementeze standardele europene, să accepte valorile europene.
Dar, pe dimensiunea cooperării cu Consiliul Europei, aici desigur în primul rând drepturile omului sunt cele care cel mai mult interesează Consiliul Europei şi Adunarea Parlamentară, iată casa care se ocupă, ca să spun aşa, de respectarea drepturilor omului. Şi aici reforma justiţiei tot joacă un rol important. Cred că acest plan de acţiuni când îl vom adopta în Parlament el va arăta foarte bine unde sunt şi restanţele şi unde sunt şi priorităţile.”
Europa Liberă: Care plan de acţiuni?
Igor Corman: ,,Planul de acţiuni privind îndeplinirea obligaţiunilor noastre, pe care le-am luat când am aderatla Consiliul Europei şi care trebuie să ne scoată din perioada de monitorizare şi să trecem în faza post-monitorizare.”
Valentina Ursu
Loading ...