Partidul Democrat din Moldova

Comunicat de presă

24 Iulie 2018

Coaliţia de guvernare dă startul unor reforme fiscale importante pentru creşterea calităţii vieţii oamenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri

Coaliţia de guvernare dă startul unor reforme fiscale importante pentru creşterea calităţii vieţii oamenilor şi îmbunătăţirea mediului de afaceri

Coaliţia de guvernare a decis astăzi lansarea unui pachet de iniţiative pentru creşterea calităţii vieţii oamenilor, dar şi pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri. Prim-ministrul Pavel Filip a anunţat după şedinţa Coaliţiei că multe sunt iniţiative despre care s-a mai discutat public, dar au avut nevoie de anumite ajustări, după recomandările unor parteneri de dezvoltare.

Premierul a punctat că guvernarea dă acum startul unor reforme fiscale importante, pentru a pune temelia unui sistem mai echitabil de plată a salariilor, de creştere a veniturilor cetăţenilor şi de facilitare a activităţii economice. ”Am identificat soluţia pentru două chestiuni care ne preocupă foarte mult – diminuarea economiei tenebre şi stimularea mediului de afaceri. Oamenii cer mereu locuri de muncă, dar nu suntem noi acei care le creează. Noi creăm politici, iar dacă sunt bune vin investitorii care oferă locuri de muncă”, a spus Pavel Filip.

Potrivit lui Pavel Filip, reforma fiscală conţine modificări importante în ceea ce priveşte impozitarea salarizării, modificări care vor face ca în buzunarele oamenilor să rămână mai mulţi bani în fiecare lună. Pentru a obţine acest lucru, se va introduce cota unică de 12% pentru impozitul pe venit al persoanelor fizice, iar în rezultat se va renunţa cota mai mare de 18%. Concomitent, se va majora mai mult de două ori scutirea personală anuală - de la 11.280 de lei, cât este în prezent, până la 24.000 de lei. În rezultat, minimul de existenţă nu va fi impozitat, ceea ce este o premieră pentru ţara noastră. Prin urmare, cetăţenii care primesc un salariu minim nu vor mai plăti impozit.

A fost luată, de asemenea, decizia de reducere cu 5 puncte procentuale a cotei contribuţiei angajatorului din sectorul privat la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat - de la 23% la 18%. 

”Prin aceste modificări va rezulta automat o majorare a veniturilor cetăţenilor, dar, în acelaşi timp, scopul nostru este să diminuăm treptat povara fiscală pe plăţile salariale, unul dintre factorii care stimulează economia tenebră”, a explicat Prim-ministrul. 

Tot în cadrul reformei fiscale, Guvernarea va veni cu reducerea cotei TVA de la 20 % la 10% pentru serviciile din industria HORECA, unde intră restaurantele, hotelurile şi cafenelele. ”Este o metodă de a stimula activitatea, dar în acelaşi timp sperăm să se reducă şi economia tenebră din această industrie”, a argumentat iniţiativa Pavel Filip. 

La fel, se propune un nou sistem de impozitare pentru cei care prestează activitatea de taximetrie. Astfel, angajaţii care primesc un salariu lunar de până la 10 mii de lei vor plăti un impozit lunar fix de doar 500 de lei, iar plăţile lunare pentru prima de asigurare medicală şi contribuţia socială vor constitui a 12-a parte din mărimea fixă a acestora, stabilită de Guvern pentru anul respectiv. Cheltuielile pentru reparaţia automobilelor care funcţionează ca taxiuri vor fi deductibile 100%.

Pavel Filip a mai atenţionat că taximetriştii vor fi obligaţi să emită bonul de casă, iar dacă acesta nu este emis şi înmânat, călătorul are tot dreptul să nu achite călătoria. Totodată, se măresc amenzile pentru practicarea ilicită a acestei activităţi, adică fără licenţă. 

Un alt punct al reformei fiscale este cel legat de repatrierea valutei, prin care se va micşora presiunea asupra agenţilor economici rezidenţi ai Republicii Moldova, care efectuează tranzacţii economice externe. Astfel, se propune majorarea termenului de repatriere de la 2 la 3 ani pentru rezultatele tuturor tipurilor contractelor externe (bani, mărfuri, servicii). Un alt obiectiv urmărit de proiectul de lege este propunerea de micşorare a penalizărilor de întârziere - de la 0,1 procente la 0,05 la sută din suma mijloacelor nerepatriate aplicată pentru fiecare zi calendaristică de întârziere. 

În cadrul pachetului privind stimularea fiscală, îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea de noi locuri de muncă şi creşterea veniturilor cetăţenilor a fost lansată şi iniţiativa privind declararea voluntară de către cetăţeni a imobilelor, maşinilor şi altor bunuri, precum şi a sumelor de bani.  Este vorba despre valori care până acum nu au fost declarate sau au fost puse pe numele unor persoane intermediare. ”Prin acest proiect, vom da posibilitatea oamenilor să intre în legalitate, să-şi declare bunurile corect şi să plătească pentru ele un impozit de 3%. Însă de această declarare voluntară nu vor putea beneficia cei care ocupă sau au ocupat următoarele funcţii din 2009 până în prezent: preşedinţi, deputaţi, prim-miniştri, miniştri, judecători, procurori,  directori şi adjuncţii ai Agenţiilor şi Serviciilor de stat, inclusiv toţi conducătorii băncilor private, care au fost lichidate şi chiar persoanele care au beneficiat de credite frauduloase din aceste bănci. În iniţiativa legislativă vor fi prevederi foarte clare în acest sens, astfel încât să nu avem riscuri ca valori provenite din infracţiuni să fie legalizate. Instituţiile statului vor acorda o atenţie sporită în această privinţă”, a dat asigurări premierul Filip. Pachetul de iniţiative conţine şi măsuri de stimulare fiscală, care prevăd iertarea de la plata penalităţilor a celor care au datorii mai vechi la stat şi care le vor plăti în termenul stabilit.

Coaliţia de Guvernare a convenit şi asupra modificărilor legislative care să reducă presiunea instituţiilor statului asupra mediului de afaceri. Printre măsurile propuse se numără reglementarea mai strictă a controlului şi percheziţiilor, mărirea pragului pentru evaziunea fiscală ca infracţiune de la 75.000 la 300.000 lei, restrângerea utilizării arestului preventiv la cazurile mai grave sau instituirea răspunderii legale pentru funcţionarii de stat ce refuză neîntemeiat sau întârzie eliberarea actelor permisive.

Un alt subiect discutat astăzi la şedinţa Coaliţiei este cel referitor la proiectul de lege privind medicina primară. Conform acestui proiect de lege, medicii de familie vor putea trece, în premieră, la libera practică. Finanţările vor fi oferite în funcţie de numărul de pacienţi, dar şi de serviciile prestate suplimentar. ”Cunoaştem problema lipsei medicilor la sate, iar acest proiect vine să ofere soluţia. Este o alternativă actualului sistem medical, care va oferi o concurenţă sănătoasă în domeniu. Cel care va fi bun va avea mai mulţi pacienţi. Implementarea va porni de la centrele raionale. Scopul este de a asigura în fiecare sat din Republica Moldova servicii medicale calitative”, a adăugat Pavel Filip.

Deputatul neafiliat Ştefan Creangă, membru al Consiliului Coaliţiei de Guvernare, a adăugat, în cadrul briefingului de presă, că s-a ajuns la consensul necesar pentru ca această reformă să fie discutată în cadrul Parlamentului. Totodată, el a subliniat că măsurile propuse au fost coordonate cu partenerii de dezvoltare. ”Suntem în ultimele discuţii cu Fondul Monetar Internaţional, ca să avem o susţinere totală a reformei propuse. Preconizăm ca aceste măsuri să fie aplicate din octombrie 2018, iar impactul va fi simţit de către cetăţeni în 4-5 luni”, a spus Ştefan Creangă.