Partidul Democrat din Moldova

Interviuri

01 Ianuarie 2018

Andrian Candu a făcut totalurile anului 2017 şi a anunţat priorităţile pentru 2018

Andrian Candu a făcut totalurile anului 2017 şi a anunţat priorităţile pentru 2018


În 2017, prin schimbarea sistemului electoral au fost puse bazele procesului de curăţare a clasei politice, iar primele rezultate ale  reformei vor fi vizibile după alegerile parlamentare din 2018. Până la venirea în Parlament a deputaţilor aleşi direct de cetăţeni, şi legislativul, la fel ca Guvernul, va trece printr-un amplu proces de reformare. Totodată, în sesiunea de primăvară-vară legislatorii vor aproba un nou Regulament al forului, care va prevedea, inclusiv reguli de conduită. Ce alte planuri au aleşii poporului pentru noul an, care vor fi relaţiile Moldovei cu partenerii externi şi ce aşteptări are Preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, de la opoziţie aflaţi din interviul realizat de reporterul Publika TV Nicoleta Apostol.

" - Bună ziua, domnule preşedinte. Vreau să vă mulţumesc mult pentru că aţi acceptat acest interviu. Vrem să facem bilanţul anului 2017 şi să ne spuneţi ce planuri vă faceţi pentru 2018. Anul 2017 a fost marcat de realizări importante, atât la nivel legislativ, cât şi la nivel de Guvern, în opinia dumneavoastră, care sunt principalele realizări ale legislativului?"

" - Cred că nu aş putea să izolez executivul de legislativ. Am să vorbesc, probabil, în general, despre realizările anului 2017, şi eventual, unele restanţe sau nerealizări. Şi aş începe, bineînţeles, cu reforma, care a dat bătăi de cap tuturor şi, probabil, cu acea lege care a fost dezbătută cel mai mult, probabil chiar în istoria ţării, mă refer anume la schimbarea sistemului electoral. Dacă vă aduceţi aminte, ideea de schimbare a sistemului electoral, deşi nu e nouă, s-a discutat încă din 2013, se tot vorbeşte de câţiva ani buni, dar a fost pornită în contextul în care ne dorim să facem schimbări şi la nivel de clasă politică. Vrem să avem o clasă politică mult mai curată, integră şi să dăm posibilitatea cetăţeanului să-şi aleagă reprezentantul în Parlament. Probabil, reforma electorală şi tot ce înseamnă schimbarea sistemului electoral de la sistemul listelor de partid, la unul mixt a fost o realizare, până la urmă. A presupus şi multe dezbateri, a presupus şi lucrul în Parlament între colegi, a presupus şi discuţii şi cooperare cu structurile internaţionale, inclusiv cu Comisia de la Veneţia, deci chiar a presupus o muncă desfăşurată cel puţin jumătate de an, inclusiv a presupus o foarte amplă campanie de comunicare. Chiar dacă, pe moment, cineva ar spune că nu dă rezultate imediate, pe termen lung şi mediu, luând în considerare şi viitoarele alegeri parlamentare din noiembrie 2018, cu siguranţă vor apărea rezultate şi anume, până la urmă, în schimbarea clasei politice. A doua reformă foarte importantă a fost şi cea legată de administraţia publică centrală, de reforma Guvernului, deşi Parlamentul a avut o implicare mai mică, doar prin a vota legile şi a oferi suportul politic primului-ministru, domnului Filip, dar şi colegilor din Guvern. Până la urmă, este şi o realizare a Republicii Moldova, fiindcă scopul a fost să avem un Guvern mai mic şi mai eficient. În loc de 16 ministere să avem nouă ministere, să avem funcţionari de stat foarte eficienţi, dar şi bine plătiţi. Suntem şi la finalul acelei perioade de tranziţie, care a fost oferită şi din punct de vedere al legii. De la 1 ianuarie 2018 intrăm într-o fază nouă de administrare a statului printr-un Guvern mai mic, mai eficient şi care are şi o altă acoperire financiară. La fel, printre rezultate au fost şi unele modificări în Constituţie, care ţin de reforma judiciară, dar şi intenţiile noastre legate de menţiunea din Constituţie a vectorului de integrare europeană. Pachetul de integritate, mult discutat, la fel, este o realizare care cu siguranţă va da efecte pentru viitor. Vor apărea efectele, deoarece vorbim de un element important legat şi de lupta împotriva corupţiei şi elemente legate de protecţie socială, începând de la reforma pensiilor, care pe moment a fost uneori criticată, deoarece a fost mărit pragul de vârstă, a fost tăiat din privilegii. Deşi o parte din cetăţeni s-a bucurat că au fost tăiate privilegiile, dar cei care au avut acele privilegii, totuşi au rămas într-un fel păgubaşi. Toate acestea vor aduce efect pozitiv şi cu siguranţă se va simţi. Au mai fost şi alte proiecte poate mai mici, dar la fel de importante, ca legea tichetelor de masă."

" - Vreau să discutăm un pic despre această lege. Este un proiect pe care dvs l-aţi promovat. De ce aţi venit cu această iniţiativă şi dacă există posibilitatea ca acest sistem să fie extins şi la instituţiile de stat?"

"  - De ce m-am apuct cu ambele mâini de acest proiect? Pentru că am văzut cum funcţionează sistemul în alte state, inclusiv când eram cândva într-o altă activitate în domeniul privat şi călătoream în România. Fiind şi o firmă românească, beneficiam şi eu de acele tichete şi vedeam ce înseamnă să ai posibilitatea să-ţi acoperi unele cheltuieli, când e vorba de achiziţia produselor alimentare, printr-un supliment la salariu care nu este nici impozitat. Ideea este una foarte bună. Deja funcţionează de peste 50 de ani în Europa, în foarte multe state, în mare parte europene. Presupune, de fapt, un supliment la salariu, deci vorbim de aproape o mie de lei supliment la salariu, care nu se impozitează şi care sunt strict pentru achiziţia produselor alimentare sau alimentare publică. Pe de o parte, are elementul social, pe de altă parte are elementul de protecţie a cetăţenilor din punct de vedere al unei alimentaţii bune şi sănătoase. De asemenea, presupune creştere economică, pentru că este vorba despre consum mai mult, TVA, încasări la stat şi productivitatea muncii, de ce nu? Văzând toate avantajele unui astfel de sistem am ţinut foarte mult ca împreună cu echipa şi, ulterior, cu colegii din Parlament, să reuşim să elaborăm legea, dar şi să o promovăm în aşa fel, încât din ianuarie 2018 deja să fie aplicabilă pentru sectorul privat şi, în timpul apropiat, când vom avea posibilitatea din punct de vedere financiar, să acoperim şi o parte din funcţionarii publici sau să acoperim acele categorii de cetăţeni care lucrează la stat, ca de exemplu asistenţii profesorii şi medicii."

 " - Dacă tot suntem la capitolul proiecte de lege votate de Parlament, printre ele se numără şi documentul care vine să contracareze propaganda străină. Preşedintele Igor Dodon a anunţat deja că nu va promulga această lege, cum vedeţi o evoluţie în acest caz? "

" - Preşedintele este obligat să o promulge a doua oară, dacă nu o va face, vom apela la Curtea Constituţională pentru a interpreta situaţia şi a veni cu o soluţie. Din discuţii cu juriştii, inclusiv din Parlament, ştiu sunt câteva soluţii. Trebuie să vedem care va fi cea cu care va veni Curtea Constituţională: ori interimat, ori intrarea în vigoare automată a legii. S-au discutat mai multe în comunitatea juriştilor din Parlament. Cu siguranţă, legea va intra în vigoare." 

" - Ce alte proiecte de lege sunt în proces legislativ, care nu au fost  deocamdată votate, dar sunt foarte importante?"

" - Sunt legi în domeniul mediului de afaceri, care vin să suplimenteze pachetele de acte legislative votate pentru simplificarea a tot ceea ce înseamnă desfăşurarea unei afaceri în Moldova şi lupta împotriva abuzurilor din partea statului. La fel, este legislaţia mass-media. Am intrat într-un proces foarte amplu de pregătire a multor legi legate de mass-media, de la noul Cod al Audiovizualului, până la legea presei scrise, legea presei online, legea cu privire la accesul la informaţie, legea cu privire la publicitate, inclusiv cele care sunt legate de securizarea spaţiului informaţional. Toate sunt, la ora actuală, în pregătire în grupurile de lucru cu experţi locali şi internaţionali, cu societatea civilă şi, în momentul în care vor fi elaborate, vor fi prezentate în Parlament. Următoarea sesiune este perioada în care noi le vom aproba."

" - Dacă aţi putea să ne spuneţi, care sunt planurile pentru 2018 pentru Parlament, dar şi pentru majoritatea parlamentară?"

" - Să continuăm proiectele economice, tot ce înseamnă îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a sistemului financiar-bancar, pentru a aduce şi investiţii în domeniul financiar-bancar. Deja au fost şi primele semnale, dar trebuie să continuăm şi să avem un sector foarte bine dezvoltat. De asemnea, în domeniul energetic încă mai sunt câteva elemente din punct de vedere legislativ, dar la nivel de Guvern, care ţin poate mai puţin de Parlament, ţin de dezvoltarea proiectelor de infrastructură energetică. Legislaţia mass-media, precum am menţionat. Apoi, avem nouă strategie de cooperare şi de dezvoltare cu societatea civilă, pe care am iniţiat-o recent în Parlament, dar urmează să fie aprobată. Luând în considerare că şi Parlamentul trebuie să se dezvolte şi să ţină pasul noilor tendinţe, pentru că am schimbat sistemul electoral şi vom avea deputaţi care vor veni din circumscripţie, ar fi necesar să avem un nou Regulament al Parlamentului. I-aş spune Codul Parlamentului, deoarece ar include şi o parte importantă ce ţine de etica deputaţilor. Chiar aş vrea ca sesiunea următoare să fie marcată de elaborarea şi aprobarea unei noi legi, Regulamentul Parlamentului plus Codul de Etică, toate împreună numite Codul Parlamentului. Sper foarte mult că o să reuşim anume în sesiunea următoare, până a trece într-un fel în campania electorală, cu tot ce este legat de alegerile parlamentare din 2018."

" - În acelaşi timp, vrem să vă întrebăm ce domenii vor constitui subiectul unui control parlamentar mai riguros în anul viitor?"

" - A rămas să punem accent, nu este vorba despre o restanţă, dar să continuăm să monitorizăm tot ceea ce ţine de alimentaţia copiilor în şcoli şi grădiniţe, tot ceea ce înseamnă implementarea legislaţiei, dar şi a reformelor în sistemul judiciar şi lupta împotriva corupţiei. Trebuie să oferim un suport cât mai mare autorităţilor statului la nivel de integritate. În acest sens, a fost creată Agenţia Naţională de Integritate, dar este încă în proces de formare la nivel de conducere. Bineînţeles, oferim suportul, inclusiv legislativ, care este necesar ca autorităţile Republicii Moldova care se ocupă de investigaţii şi de recuperarea bunurilor infracţionale să avanseze cu tot ceea ce înseamnă investigaţia fraudei bancare şi recuperarea activelor din frauda bancară. Compania Kroll a efectuat a doua parte a investigaţiei, dar contează foarte mult şi statul să se implice prin toate autorităţile în recuperarea fraudei, în investigaţii şi recuperarea tuturor activelor fraudate."

" - Cel mai probabil, anul viitor, cel mai important eveniment intern va fi organizarea alegerilor după noul sistem de vot. În acelaşi timp, Partidul Liberal a contestat această lege la Curtea Constituţională, pe de altă parte o serie de ONG-uri, împreună cu partidele extraparlamentare, solicită să fie organizat un referendum pentru a anula votul mixt. Vrem să vă întrebăm care sunt şansele de reuşită în acest caz şi cum interpretaţi acţiunea acestor ONG-uri şi partide?"

" - Sunt libere să acţioneze ca atare. Este un proces democratic să iniţiezi referendum, să-l desfăşori. Sunt sceptic în privinţa rezultatului şi aproape sigur că va eşua ca rezultat, deoarece până la urmă, şi din discuţiile cu oamenii, cu care ne vedem noi în teritoriu şi din sondajele de opinie, şi din percepţia generală în societate, este dorit acest sistem mixt şi este dorit sistemul prin care cetăţenii îşi aleg proprii reprezentanţi, pe care îi cunosc, în Parlament. Cu regret, desfăşurarea unui astfel de referendum ar presupune cost din parte statului, deoarece sunt aproximativ 80 de milioane estimate să fie cheltuite. Aş sugera celor care se ocupă de colectarea semnăturilor şi, eventual, vor desfăşura acest referendum, să găsească posibilitatea, sau, eventual, şi noi să fim cei care să contribuim financiar, în aşa fel încât statul să nu suporte cheltuielile. Aş vrea ca referendumul să se desfăşoare ca să înţeleagă toţi, de fapt, inclusiv cei din opoziţie şi din acea societate civilă afiliată partidelor de opoziţie, că cetăţenii Republicii Moldova îşi doresc să voteze reprezentantul direct în Parlament. Şi, probabil, discuţiile legate de sistemul electoral ar trebui să fie încheiate o dată şi o dată şi să trecem la alte reforme şi alte iniţiative atât de importante pentru ţară."

" - Dar ce se va întâmpla în cazul în care Curtea Constituţională va declara neconstituţională această lege?"

" - Dacă ar declara neconstituţională legea, ar trebui să respectăm decizia Curţii Constituţionale fără să o comentăm prea mult. Nu pot şi nici nu vreau să fiu pus în situaţia să ghicesc ce decizie va lua Curtea Constituţională, dar vom trăi şi vom vedea. Deciziile Curţii Constituţionale trebuie respectate întocmai."

" - Dacă tot vorbim de opoziţie, invitaţia guvernării ca opoziţia să-şi desemneze un lider care să contribuie, să vadă cum se iau deciziile în instituţiile statului a rămas, deocamdată, fără răspuns. Cum credeţi de ce?"

" - Mi-aş fi dorit ca opoziţia să selecteze acel lider, să-l propună în aşa fel încât noi, promovând şi o legislaţie, să dăm acces la informaţie şi la tot ce este nevoie ca opoziţia să fie mult mai activă, inclusiv în administrarea treburilor ţării. De ce nu au făcut-o? Bănuiesc că undeva pe alocuri este şi capacitatea moldoveanului sau rânza asta a moldoveanului şi invidia,  imposibilitatea de a găsi unele compromisuri, atunci când trebuie să cedezi din propriile interese. Regret că se întâmplă lucrul acesta, dar cine ştie, poate totuşi vom avea şi o noutate pozitivă şi opoziţia va reuşi să nominalizeze acel reprezentant, acel lider al opoziţiei. Au timp la dispoziţie până la alegeri parlamentare, aproape un an de zile, de aia au timp."

 " - Într-un an electoral, cu ce mesaj veniţi către opoziţie? "

" - Să lupte toţi, indiferent că e vorba de opoziţie sau de partidele aflate la putere, să lupte toţi corect, etic. În aşa fel încât lupta politică să nu treacă peste unele limite ale educaţiei, a bunei creşteri şi a toleranţei umane faţă de opinia altora. Trebuie să înţelegem că lupta politică presupune o luptă de idei, de viziuni şi trebuie să rămână ca atare. Nu trebuie să trecem limita, în aşa fel încât să ajungem până la altercaţii şi la injurii sau la insulte. Lucrul acesta trebuie exclus. Să fie o campanie şi o luptă corectă, deschisă, transparentă şi să câştige cel mai bun."

" - Vrem să vorbim un pic şi despre relaţiile Republicii Moldova cu partenerii externi. În aceste momente cum evaluaţi relaţia Uniunii Europene cu Republica Moldova, dar şi cu Statele Unite ale Americii?"

" - Perioadele sunt diferite. Sunt perioade când există o înţelegere mult mai bună a proceselor din ţară şi din regiune, dar sunt şi perioade când UE sau SUA sunt mult mai concentrate decât ţările din regiune.  Mă refer la Moldova sau Ucraina. În orice caz, spre deosebire de perioadele anterioare, dacă ne referim la acum doi ani, când UE şi SUA erau chiar dezamăgite de procesele care se întâmplau în Republica Moldova în anul 2014 sau 2015. Lucrurile s-au schimbat categoric şi există o relaţie bazată pe pragmatism. Se evaluează lucrurile şi relaţia depinde foarte mult de rezultatele care sunt, de reuşitele pe care le are guvernarea şi de deschiderea pe care o are guvernarea faţă de procesele care se întâmplă, inclusiv în relaţia dintre UE şi SUA.  Aşteptăm ca în următorul an să avem o intensificare a relaţiilor cu Statele Unite pe dimensiunea dialogului strategic, care presupune câteva domenii: apărare, securitate, mediul de afaceri, infrastructură energetică şi educaţie, dar şi cu UE, luând în considerare că am intrat în acest Acord de asistenţă macro-financiară. Ne-am luat angajamentul ca 28 de condiţii să fie îndeplinite. Sunt sigur că Guvernul va reuşi să le realizeze în aşa fel încât pe de-o parte să beneficiem de cea mai bună expertiză şi experienţă a statelor UE, iar pe de altă parte să ne bucurăm de acele granturi sau ajutoare care vin din partea Uniunii Europene."

" - Dacă e să vorbim de Federaţia Rusă, credeţi că în 2018 există şanse să încălzim relaţiile cu Rusia după ce autorităţile de la Chişinău au fost nevoite să-l declare indezirabil pe vicepremierul rus, să expulzeze câţiva diplomaţi? "

" - Mi-aş dori foarte mult ca de la actualele relaţii, care presupun mai puţină cooperare şi dialog cu Rusia, să depăşim neînţelegerile şi să trecem la relaţii pragmatice şi cu adevărat bazate pe respect reciproc.  Mi-aş fi dorit să se întâmple acest lucru în anul 2018, dar mi-e teamă că datorită proceselor electorale şi în Federaţia Rusă, dar şi în Republica Moldova, lucrul acesta va fi mai puţin realizabil deşi politica demonstrează, inclusiv în relaţiile internaţionale, că niciodată nu trebuie să spui niciodată şi întotdeauna să speri la ce e mai bine. Noi în continuare vom depune eforturi să fim corecţi faţă de Federaţia Rusă, dar şi faţă de noi înşine, prin a cere respect reciproc şi să ne apărăm şi noi onoarea şi demnitatea, atunci când este vorba de Moldova versus alte state, indiferent că e vorba de Federaţia Rusă. Mi-e teamă că datorită proceselor electorale lucrurile vor rămâne cel puţin aşa cum sunt astăzi."

" - La ce surprize ar trebui să ne aşteptăm într-un an electoral în condiţiile în care preşedintele Igor Dodon cochetează cu liderii de la Kremlin?"

" - Cochetează e puţin spus. Se vede un suport mare din partea liderilor de la Kremlin sau a administraţiei ruse anume a Partidului Socialiştilor şi a preşedintelui Dodon.  Este alegerea pe care au făcut-o cei din Federaţia Rusă: să suporte sau să încurajeze o persoană sau un partid. Noi am fi dorit să existe un comportament şi un tratament egal pentru toţi şi să se refere la stat, dar nu la jucătorii care sunt. Important este să nu permitem nimănui, dar nimănui, inclusiv Federaţiei Ruse, să se implice direct sau indirect în procesele politicii din Republica Moldova. Singurul care va face alegerea să fie cetăţeanul Republicii Moldova şi nu un stat, o structură sau serviciile secrete ale unui stat. Cum de fapt există o tendinţă mai nou, inclusiv a Federaţiei Ruse de a se implica prin suport mediatic şi suport financiar. Acest lucru trebuie să fie exclus. Singurul care alege şi are dreptul a determina viitorul acestei ţări trebuie să fie cetăţeanul Moldovei, prin mecanismul de vot care i se pune la dispoziţie."

" - Dar în acelaşi timp cum putem să ne asigurăm că nu va fi această influenţă din partea altor ţări într-un an electoral?"

" - Primul mecanism este lupta împotriva propagandei. Atunci când există direcţionat un mesaj informaţional pe canalele de televiziune, la radio sau în presa online, care ţinteşte şi încurajează o anumită categorie, un partid sau o viziune împotriva altei viziuni, asta este deja o manipulare. Este deja o interferenţă şi în procesele politice din ţară, inclusiv la nivel legislativ. Trebuie să avem grijă să nu permitem suportul financiar din exterior."

" - Unii analişti politici susţin că chiar şi această lege, care a fost votată, este puţin pentru a contracara influenţa Federaţiei Ruse în treburile interne ale Republicii Moldova."

" - Poate este puţin deocamdată, dar cu siguranţă deja este un pas important. Odată ce va intra în vigoare legea, şi sunt sigur că va intra în vigoare, indiferent de obstacolele care sunt din punct de vedere constituţional în situaţia în care preşedintele Dodon refuză sau se opune intrării în vigoare a legii, să vedem care sunt rezultatele la implementarea ei. Apoi vom vedea şi alte mecanisme care ne sunt puse la dispoziţie pe paleta exerciţiului democratic şi a normelor occidentale. Să respectăm pe de o parte dreptul la libertatea de exprimare şi dreptul de acces la informaţie, iar pe de altă parte să nu fie altcineva care hotărăşte pentru noi. Trebuie să ne decidem viitorul ţării."

" - Domnule preşedinte, s-a găsit o soluţie pentru locuitorii din stânga Nistrului, mă refer aici în mod special la agenţi economici? Din 1 ianuarie 2018 nu va mai putea fi aplicat provizoriu Acordul de Liber Schimb. Spuneaţi la un moment dat că se caută soluţii cu oficialii europeni pentru a găsi un compromis în acest caz. S-a găsit?"

" - În mare parte s-a găsit compromisul condiţionat în baza unor acţiuni şi condiţii care trebuie îndeplinite de partea transnistreană, de aşa-numitele autorităţi din regiunea Transnistriei.  Trebuie să se întâmple în aşa fel încât Acordul de Liber Schimb să fie aplicat în continuare pentru ei ca o perioadă de tranziţie, dar în acelaşi timp să înceapă să respecte condiţiile care au fost agreate la nivel de norme sanitare şi veterinare, plus legislaţia care promovează concurenţa liberă, inclusiv din punct de vedere fiscal, în aşa fel încât produsele care sunt fabricate în Transnistria să beneficieze şi de statutul juridic pentru ca ulterior să poată beneficia de privilegii în baza Acordului de Liber Schimb. Sunt sigur că este vorba de zile pentru a ajunge la o decizie, la Bruxelles în mod special, fiindcă ţine de Comisia Europeană. Depinde însă şi de atitudinea aşa-numitelor autorităţi din Transnistria."

" - Şi ele sunt deschise pentru a merge la compromis pentru cetăţeni?"

" - Din câte am înţeles sunt deschise."

- "Domnule preşedinte, noi vrem să vă mulţumim pentru acest interviu. Vă dorim realizări frumoase în anul care vine, pentru că va fi unul dificil şi la nivel legislativ aşteptăm cât mai multe iniţiative bune pentru cetăţeni."

" - Şi eu vă mulţumesc foarte mult pentru posibilitatea oferită de a organiza acest interviu. Daţi-mi voie să aduc şi eu mulţumiri vouă, jurnaliştilor, şi celor care sunteţi implicaţi zi de zi în a arăta activitatea Parlamentului aşa cum este. În primul rând aş vrea să transmit şi telespectatorilor urările de bine, un an nou fericit, frumoase sărbători şi un Crăciun fericit."